Resurse educaționale – TTL: Dezvoltarea auzului fonematic și a capacității de analiză și sinteză fonetică

Dezvoltarea auzului fonematic și a capacității de analiză și sinteză fonetică

Profesor logoped Palade Alina CLI - CJRAE Constanța

Prin termenul de auz fonematic se înțelege capacitatea de a identifica, discrimina și
diferenția sunetele limbii. Dezvoltarea auzului fonematic înseamnă educarea capacității
copilului de a percepe clar sunetele din care sunt formate cuvintele. Confuzia între foneme este
mai des întâlnită în cazul consoanelor: B-P, F-V, C-G etc. Pentru realizarea unei pronunții
corecte este nevoie de educarea auzului fonematic. Auzul fonematic se formează prin diferite
exerciții.

1) Imitarea sunetelor din natură și pronunția de onomatopee

Exemple:

chiţ-chiţ – şoricel;
cioc-cioc - ciocănitoare ciocan;
cip-cip-cirip – vrăbiuţa;
bufff-bufff - căderea unui obiect;
bu-hu-hu – bufniţa;
bum-bum – toba;
clic-clic - cum face mouse-ul;
cli-clin-cling - sunetul clopoţelului;
cot-cot-cot-codac – găina;
cri-cri-cri – greier;
crrra-crrra – cioara;
cucuriguuu – cocoşul;
dârrr-dârrr - când e frig;
fâl-fâl-fâl - fluturele, pasărea în zbor;
fâşşşş-fâşşş - vânt uşor;
ga-ga-ga – gâsca;
glu-glu-glu – curcanul;
i-ha-i-ha – măgarul;

 la-la-la – cântatul;
mac-mac – raţa;
miauuu-miauuu – pisica;
muuu-muuu – vaca;
oac-oac – broscuţa;
pisss-pisss - chemăm pisicuţa;
piu-piu-piu – puiul;
sssst!ssssst! - linişte;
ţac-ţac-ţac - foarfecă sau sunetul capsatorului;
tic-tac-tic-tac – ceasul;
ţop-ţop – iepuraşul;
uuu-uuu-uuu – trenul;
vâjjj-vâjjj - sunet vânt puternic.

2) Pronunțarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:

Exemple:

pa-pe-pi-po-pu-pă-pî și ba-be-bi-bo-bu-bă-bî etc.

3) Diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat:

Silabe

pa – ba ap – ab apa – aba
pe – be ep – eb epe – ebe
pi – bi ip – ib ipi – ibi
po – bo op – ob opo – obo
pu – bu up – ub upu – ubu
pă – bă ăp – ăb ăpă – ăbă
pî – bî îp – îb îpî – îbî

Cuvinte paronime

tata-data paie-baie cară-gară fată-vată

tare-dare papa-baba caz-gaz foi-voi

tură-dură pară-bară coală-goală file-vile

tac-dac poală-boală cât-gât far-var

trepte-drepte pere-bere cânt-gând fiu-viu

tuș-duș pun-bun crai-grai fază-vază

lată-ladă pompă- creier-greier
bombă
pot-pod luncă-lungă
prună-brună
roată-roadă stâncă-stângă

sare-zare șale-jale

seu-zeu șapcă-japcă

seamă-zeamă șoc-joc

varsă-varză șir-jir

vase-vaze șură-jură

oase-oaze prășit-prăjit

groasă-groază prășitură-
prăjitură

soc-șoc zob-job ațe-ace ramă-lamă

sold-șold zor-jor ține-cine cremă-cremă

las-laș țel-cel rege-lege

peste-pește înțeapă- radă-ladă
înceapă
muscă-mușcă roz-loz
țeapă-ceapă

4) Transformarea cuvintelor prin înlocuiri de sunetele sau silabe:

co -pac a -păsat s -cot
-pil -duc -ac
-coț -puc -apă
-vor - lung -are
-cor -dânc -albă
-joc -cap
-vrig

sa- ma mănu-
ca- scoa- tran-
ta- tra- la-
soa- la- gogoa-

5) Analiza fonetică prin indicarea primului si ultimului sunet dintr-un cuvânt,
indicarea poziției fonemului la început, mijloc sau final

Exemple :

Cu ce sunet începe cuvântul MAȘINĂ ?

Cu ce sunet se termină cuvântul MAȘINĂ ?

Sunetul Ș în cuvântul MAȘINĂ se află la început, mijloc sau final? etc.

6) Jocuri didactice
a) „Cine spune mai repede?”
Pe cap un capac , pe capac un ac.

Căprarul crapă capul caprei pe capră,în patru.

Un cocostârc s-a dus la cocostârcărie să se descocostârcească

Papucarul papucărește papucii papucăresei.

Şapte sape late şi alte şapte sape late, să le car pe toate în spate.

Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care a venit

bucuros de la Bucureşti.

Un tâmplar din strada Tâmplari, pe când tâmplărea în tâmplărie lovit din

întâmplare tâmplăreasa în tâmplă.

Am o mâţă mâţoasă căpăţânoasă care are cinci mâţoşei

jucăuşi frumuşei.

b) Frământări de limbă

Ala Bala Portocala
Ieși Gheorghiță la portiță,
Că te-așteaptă Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu căruța Radului,
Cu caii-mpăratului,
În marginea satului,
Dorobanț, clanț!

Capra calcă-n piatră,
Piatra crapă-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru.

Un moș cu un coș,
În coș – un cocoș.
Moșul cu coșul,
Coșul cu cocoșul.

Bibliografie

1. Verza, E. (2003), Tratat de logopedie, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, vol I
2. Burlea, G. (2007). Tulburările limbajului scris citit. Iaşi. Polirom.
3. Roșan, A.(2015), Psihopedagogie specială – Modele de evaluare și intervenție,
Editura Polirom
4. https://www.pexels.com/ro-ro/
5. http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Unicef_Sa-comunicam-cu-placere_pt-
site.pdf