Resurse educaționale – consiliere: Pregătirea psihologică pentru examen

Pregătirea psihologică pentru
examen
„Nu ţi se dă niciodată o dorinţă, fără să ți se dea și puterea de a o duce la împlinire.
Totuși, va trebui să muncești pentru asta...”
Righard Bach
Succesul pe care ţi-l doreşti la examen poate fi obţinut!
Dacă te-ai pregătit din timp pentru victorie, dacă vrei cu adevărat să învingi, vei învinge.

Pregătirea psihologică duce la formarea unor atitudini adecvate faţă de examen, cultivă
gândirea pozitivă şi autocontrolul emoţional, susţine concurentul la nivelul motivaţiei optime, îl
ajută să fie în cea mai bună formă a sa.
Un examen este un factor de stres major deoarece solicită rezolvarea unei serii de
probleme specifice. Este o situaţie nouă pentru subiect şi există posibilitatea de a nu obţine
rezultatul dorit, apoi intervine factorul surpriză, al necunoscutului. Stă în puterea noastră să dăm
organismului o mână de ajutor, intervenind cu iscusinţa minţii în sensul adaptării la stres.
Consecinţele stresului preexamen pot fi:
 negative sau dezadaptative, precum: teamă exagerată, stare de panică,
incapacitate de concentrare, incoerenţa ideilor şi a formurărilor, impulsivitate,
agresivitate, decizii pripite, senzaţii de sufocare, palpitaţii, tonus muscular scăzut,
tulburări gastrointestinale, blocaje ale memoriei etc ;
 pozitive (dacă stresul nu depăşeşte o anumită intensitate) în sensul că îl ajută pe
elev să se mobilizeze, să distribuie o energie psihonervoasă optimă pentru
pregătire, îi oferă dinamismul necesar atingerii planurilor de pregătire şi
depăşirea obstacolelor pentru reuşita la examen.
Și-apoi cine nu-și înfruntă teama, nu se dezvoltă. Singurele momente în care ne
dezvoltăm si progresăm sunt acelea în care iesim din zona de confort, adică facem ceva care ne
pune la încercare, învătăm ceva nou și ne dă emoții.

Metode de autocontrol

1. Învaţă să gândeşti pozitiv. Oamenii cu gândire pozitivă se descurcă mai bine în
situaţii care altora li se par fără ieşire, au capacităţi de efort fizic şi psihic superioare, dacă au
contactat o boală se vindecă mai uşor, dacă au un examen învaţă mai uşor şi se adaptează mai
suplu la împrejurările noi.
A gândi pozitiv înseamnă:
- a te ocupa de lucrurile care depind de tine şi a ignora aspectele pe care nu le poţi influenţa ex.
însușirea materiei pentru examen stă în puterea ta, dar formarea comisiei de examinatori nu
depinde de tine.
- a-ţi stabili scopuri realiste, la nivelul pregătirii tale reale – ex. dacă performanţa ta la sărituri
este de 2,00 m, este nerealist să vrei la examen să sari 2,40 m.
- să-ţi propui scopuri raţionale – ex. nu-ţi propune să n-ai emoţii, căci nu vei reuşi. Orice om
normal are emoţii. Trebuie să ai grijă să nu fie prea multe, căci sunt distructive.
- concentrează-te asupra calităţilor tale şi nu asupra limitelor.
- imaginează-te la capătul unor eforturi încununate de succes.
- porneşte la luptă cu dorinţa de victorie.
- realizează-ţi planuri de studiu şi respectă-le – acest lucru îţi dă încredere în tine şi control
asupra învăţării.
- cînd gândeşti negativ poţi să spui în sinea ta „Stop - Opreşte-te!” sau poţi să rogi pe cineva să
îţi atragă atenţia asupra acestui lucru.

2. Autocontrolul emoţional. O dozare optimă a emoţiilor este un secret al reuşitei, adică
să ai emoţii nici prea mari dar nici deloc (nu putem fi nepăsătoti în faţa unui examen!).
Relaxarea este o metodă de autocontrol asupra emoţiilor. Relaxarea urmează întotdeauna
după un efort voluntar şi se poate realiza fie ascultând o muzică, fie făcând o mică plimbare în
aer liber (nu în supermarketuri), fie meditând, fie imaginându-vă o privelişte care să vă inspire
calmul şi liniştea psihică.

3. Optimizarea atenţiei
Toate funcţiile şi procesele psihice, toate activităţile noastre pe care le desfăşurăm în stare
de veghe, beneficiază de aportul nepreţuit al unei bune atenţii. Şi invers: erorile şi inexactităţile
noastre le datorăm în bună parte neatenţiei. Atenţia are o funcţie de control şi energizare a
celorlalte funcţii şi procese psihice.

4.Optimizarea somnului. Somnul favorizează procesele fundamentalenale intelectului.
În timpul somnului se filtrează adecvat şi se fixează optim informaţiile; se restructurează
amintirile astfel încât să corespundă scopurilor activităţilor noastre curente. Deprivarea de somn
duce la blocaje ale memoriei, oboseală nervoasă, iritabilitate, nervozitate, oboseală musculară,
surmenaj, incapacitate de concentrare a atenţiei. Pe de altă parte, nu trebuie să te sperii dacă ai
pierdut câteva ore de somn. Ai capacitatea să te mobilizezi printr-un efort de voinţă şi
un duş rece şi să îndepărtezi starea de oboseală. Important este să nu se repete nopțile albe pentru
că rezervele organismului tău sunt limitate.

5. Cum învăţăm ?
 Modalități de facilitare a materialului de memorat
- respectarea legilor memoriei, ex: partea de mijloc a unui material de memorat se reține
mai greu decât începutul și sfârșitul lui, așadar o repetăm de mai multe ori;
- nu învăța în sesiuni maraton, adică o carte într-o săptămână, ci începe încet, organizează
o carte pe capitole, vezi câte capitole poți învăța într-o lună. Ex. Dacă o carte are trei sute de
pagini și mai ai până la bacalaureat trei luni, atunci poți învăța o sută de pagini într-o lună, dar nu
uita să-ți lași și timp de recapitulare.

 Strategii de organizare a materialului de memorat:
 Outline - cuprins:
 schematizarea pe baza relaţiilor dintre idei cauză – efect, de
subordonare;
 reprezentarea grafică: hartă, tabel, matrice, reţea.
  Selectarea ideilor şi exemplelor celor mai relevante – idei ancoră.
 Scriere pe postituri a cuvintelor grele sau cheie, a definițiilor,
clasificărilor sau numelor greu de reținut și lipirea lor pe birou,
masă, dulap, șifonier etc.

Managementul timpului de studiu

1. Alegerea momentelor de studiu.
Prin reflectarea asupra experienţelor de învăţare, fiecare stabileşte perioada din zi în care atinge
maximum de eficienţă în învăţare.

2. Modul de utilizare a timpului
 Se începe cu materii sau subiecte uşoare, se continuă cu cele grele şi se lasă la sfârşit
ceva plăcut;
 Se evită perioade de studiu maraton;
 Se alege un loc propice pentru învăţat;
 Se alege o poziţie optimă;
 Învăţăm să spunem NU tentaţiilor – prieteni, televizor etc.;
 Se stabileşte un program de studiu şi sunt informaţi membrii familiei în legătura cu acesta
– îl afişăm;
 Se monitorizează timpul de studiu.

3. Stabilirea planurilor de studiu
 Obiective lunare, săptămânale şi zilnice – dau sens şi orientare învăţării – acestea
trebuie să fie: specifice, măsurabile şi realiste (cât învățăm în fiecare lună,
săptămână sau în fiecare zi?) ex. Dacă ai de învățat o sută de pagini pe lună,
atunci înveți douăzeci și cinci de pagini pe săptămână, adică cinci pagini pe zi.
- Nu-i așa că nu mai par așa multe? Dacă îți respecti această normă, vei atinge
obiectivul, negreșit.
 Identifică modalităţile prin care se realizează obiectivele;
 Stabilirea gradelelor de libertate pe care le suportă;
 Termene stabilite pentru diverse examene şi lucrări.

„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus dacă vrei să poţi să vezi foarte departe...”
Constantin Brâncuși

Reuşita stă în puterile tale!

SUCCES !

Prof. psiholog Silvia Borugă – CJRAE Constanța